Scurtă istorie a monedei: Diferență între versiuni

De la Escola Finaly
Salt la: navigare, căutare
 
(Nu s-au afișat 8 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 5: Linia 5:
 
|de [[Agustí Chalaux i de Subirà]]
 
|de [[Agustí Chalaux i de Subirà]]
 
Brauli Tamarit i Tamarit
 
Brauli Tamarit i Tamarit
|'''Licență:''' [http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/deed.en Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0]
+
|'''Licenţă:''' [http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/deed.en Creative Commons Atribuire-Distribuire în condiţii identice 3.0]
  +
  +
{{Itranslation}} [[:fca:Petita història de la moneda|(Català)]] [[:fde:Kleine geschichte des zahlungsmittels|(Deutsch)]] [[:fen:A short history of money|(English)]] [[:fes:Pequeña historia de la moneda|(Español)]] [[:feo:Malgranda historio de la monero|(Esperanto)]] [[:ffr:Petite histoire de la monnaie|(Français)]] [[:fit:Breve storia della moneta|(Italiano)]]
 
}}
 
}}
   
Înainte de 2.500 Î.C, în orașele din valea Togrilor, în Euphrates, între râurile Indus și Nil, a existat un tip special de sistem monetar.
+
Înainte de 2.500 Î.C, în oraşele din valea Togrilor, în Euphrates, între râurile Indus şi Nil, a existat un tip special de sistem monetar.
   
Oamneii aduceau partea de rezervă a produselor lor în templele orașelor fortărețe. Acolo preoții contabili deschideau o notă curentă cu fișe de bare pentru fiecare persoană, ingresând produsele sale in depozidul templului și stabilind o cantitate de bani abstractă în funcție de mărfurile ingresate.
+
Oamneii aduceau partea de rezervă a produselor lor în templele oraşelor fortăreţe. Acolo preoţii contabili deschideau o notă curentă cu fişe de bare pentru fiecare persoană, ingresând produsele sale in depozidul templului şi stabilind o cantitate de bani abstractă în funcţie de mărfurile ingresate.
   
Posterior, daca aceste persoane doreau alt tip de produse din templu, se făcea tranzacția inversă.
+
Posterior, daca aceste persoane doreau alt tip de produse din templu, se făcea tranzacţia inversă.
   
Pentru fiecare interschimb, se stabilea un document, făcut dintr-o bară din lut, cu numele cumpărătorului, al vânzătorului, marfa interschimbată și cantitatea de unități monetare utilizate. Este ceea ce numim „factură - cec“.
+
Pentru fiecare interschimb, se stabilea un document, făcut dintr-o bară din lut, cu numele cumpărătorului, al vânzătorului, marfa interschimbată şi cantitatea de unităţi monetare utilizate. Este ceea ce numim „factură - cec“.
   
 
[[Imagine:Bulla.jpg|thumb|300px|left|Bulla]]
 
[[Imagine:Bulla.jpg|thumb|300px|left|Bulla]]
   
Pentru interschimburi importante și între orașe diferite, se stabilea un sistem de transport garantat, bazat pe «[[Bullae|bullae]]». În căruțul transportorului era o bară din lut in interiorul căreia erau niște fișe care reprezentau diferitele produse transportate. Deasemenea, erau gravate fișierele pe suprafața bolului. Cand se ajungea la destinație, se deschidea bolul și se verifica daca conținutul său corespundea cu cel din căruț.
+
Pentru interschimburi importante şi între oraşe diferite, se stabilea un sistem de transport garantat, bazat pe «[[Bullae|bullae]]». În căruţul transportorului era o bară din lut in interiorul căreia erau nişte fişe care reprezentau diferitele produse transportate. Deasemenea, erau gravate fişierele pe suprafaţa bolului. Cand se ajungea la destinaţie, se deschidea bolul şi se verifica daca conţinutul său corespundea cu cel din căruţ.
   
In acea epocăse producea o pacificare crescătoare între diversele orașe, in parte datorată inexpugnabilității fortărețelor, in parte datorându-se prosperității de care supunea acest sistem de iterschimb.
+
In acea epocăse producea o pacificare crescătoare între diversele oraşe, in parte datorată inexpugnabilităţii fortăreţelor, in parte datorându-se prosperităţii de care supunea acest sistem de iterschimb.
   
Moneda era un instrument abstract care avea valoare doar in funcție de o piață realmente existentă. Fiecare interschimb comercial lăsa urma sa juridică corespondentă, sub forma tabelelor de bare.
+
Moneda era un instrument abstract care avea valoare doar in funcţie de o piaţă realmente existentă. Fiecare interschimb comercial lăsa urma sa juridică corespondentă, sub forma tabelelor de bare.
   
Totul a dispărut odată cu apariția monedei anonime de aur, argint, cupru și bronz. Acest alt tip de monedă, anonim, concret și independent de mărfuri, permite cu o mai mare ușurință aparoția corupției și a mitei.
+
Totul a dispărut odată cu apariţia monedei anonime de aur, argint, cupru şi bronz. Acest alt tip de monedă, anonim, concret şi independent de mărfuri, permite cu o mai mare uşurinţă aparoţia corupţiei şi a mitei.
   
Cu apariția monedei anonime, în 2.500 Î.C., a venit rândul la tron al băncii private, autentica „putere din umbră“. Și funcționarii din temple și-au schimbat vocația și s-au dedicat inventării religiilor.
+
Cu apariţia monedei anonime, în 2.500 Î.C., a venit rândul la tron al băncii private, autentica „putere din umbră“. Şi funcţionarii din temple şi-au schimbat vocaţia şi s-au dedicat inventării religiilor.
   
Începând din acest moment s-a întors imperialismul. Inexpugnabilele fortărețe cădeau, nu sub bâtele unor inexistente catapulte și baliste pe atunci, însă din cauza mitei asediatorilor a unora dintre gărzi. Posterior, trădătorii mituiți puteau fi executați și ocupanții inventau mituri ca „Calul din Troia“ si „Trompetele din Jericó“.
+
Începând din acest moment s-a întors imperialismul. Inexpugnabilele fortăreţe cădeau, nu sub bâtele unor inexistente catapulte şi baliste pe atunci, însă din cauza mitei asediatorilor a unora dintre gărzi. Posterior, trădătorii mituiţi puteau fi executaţi şi ocupanţii inventau mituri ca „Calul din Troia“ si „Trompetele din Jericó“.
   
[[Imagine:Papel_moneda.jpg|thumb|300px|left|Ban anonim]]
+
[[Imagine:Bancnota.jpg|thumb|300px|left|Ban anonim]]
   
Banul anonim urma evoluția, până a început să se convertească în monede bilete de bancă și taloane anonime la purtător. Distinsele instituții politice create pentru cetățenii sa aibă iluzia că sunt protejați, pentru ele suferă goana după „puteri de facto“ care mituiau și corupeau politici, tehnici și judecători.
+
Banul anonim urma evoluţia, până a început să se convertească în monede bilete de bancă şi taloane anonime la purtător. Distinsele instituţii politice create pentru cetăţenii sa aibă iluzia că sunt protejaţi, pentru ele suferă goana după „puteri de facto“ care mituiau şi corupeau politici, tehnici şi judecători.
   
Și acum vine momentul propunerilor economice al Centrului de Studii Joan Bardina. După părerea noastra era vorba despre a se întoarce un sistem de interschimb ne-anonim și responsabil, ca cel al anticelor temple, dar cu sistemul tehnologic actual, utilizând din nou „factura - cec“.
+
Şi acum vine momentul propunerilor economice al Centrului de Studii Joan Bardina. După părerea noastra era vorba despre a se întoarce un sistem de interschimb ne-anonim şi responsabil, ca cel al anticelor temple, dar cu sistemul tehnologic actual, utilizând din nou „factură - cec“.
   
Pentru el este necesar stabilirea unei rețele telematice publice, obligatoriu pentru toți și gratuit. Si deasemenea o serie de garanții pentru a evita concentrarea puterii care ar putea supune domeniul acestei rețele.
+
Pentru el este necesar stabilirea unei reţele telematice publice, obligatoriu pentru toţi şi gratuit. Si deasemenea o serie de garanţii pentru a evita concentrarea puterii care ar putea supune domeniul acestei reţele.
   
Între aceste garanții propunem o autentică separare a executivului, legislativului și justiției. Justiția, independentă de constituțional si să nu conteze pe organe ca și „Consiliul General al Puterii Judiciare“, care există în statul spaniol și care pretinde a controla justiția de la partidele politice dominante prin intermediul executivului și legislativului.
+
Între aceste garanţii propunem o autentică separare a executivului, legislativului şi justiţiei. Justiţia, independentă de constituţional si să nu conteze pe organe ca şi „Consiliul General al Puterii Judiciare“, care există în statul spaniol şi care pretinde a controla justiţia de la partidele politice dominante prin intermediul executivului şi legislativului.
   
Credem ca, controlul telematic al teritoriului este exercit pentru banca privată prin rețelele sale. Propunerea noastră, mai mult decăt a crea o rețea telematică nouă, tinde să pună ordine în cele existente, făcând ca informația privată a fiecărei persoane să fie la dispoziția a celeiași persoane, si al judecătorului numai in cazul deschiderii unui proces. Informația statistică al uniunii pieței trebuie sa ramână la dispoziția tuturor membrilor săi.
+
Credem ca, controlul telematic al teritoriului este exercit pentru banca privată prin reţelele sale. Propunerea noastră, mai mult decăt a crea o reţea telematică nouă, tinde să pună ordine în cele existente, făcând ca informaţia privată a fiecărei persoane să fie la dispoziţia a celeiaşi persoane, si al judecătorului numai in cazul deschiderii unui proces. Informaţia statistică al uniunii pieţei trebuie sa ramână la dispoziţia tuturor membrilor săi.
   
Un aspect important de luat în seamă este acela că, începând cu această reform, comunitatea trebuie sa garanteze o rentă minimă pentru toate persoanele care nu au un sistem de subzistență, fie muncă, pensie sau oricare alt motiv. Este logic ca, cu acest sistem, sa dispară indignarile vii de subzistanță provenite din piața neagra.
+
Un aspect important de luat în seamă este acela că, începând cu această reform, comunitatea trebuie sa garanteze o rentă minimă pentru toate persoanele care nu au un sistem de subzistenţă, fie muncă, pensie sau oricare alt motiv. Este logic ca, cu acest sistem, sa dispară indignarile vii de subzistanţă provenite din piaţa neagra.
   
Pentru a echilibra presupusul, formulăm o ipoteză ca, pentru a se verfifica, se poate proporționa această rentă de bază sau salariu social fara sa trebuiască să recurgem la sisteme dificile de impozitare. Această ipoteză este bazată in bogăția comunitară care se poate crea în interiorul unei piețe, bogăție comunitară bazată in excedentele de producție si de bani care se pot inventa pentru a le dobândi.
+
Pentru a echilibra presupusul, formulăm o ipoteză ca, pentru a se verfifica, se poate proporţiona această rentă de bază sau salariu social fara sa trebuiască să recurgem la sisteme dificile de impozitare. Această ipoteză este bazată in bogăţia comunitară care se poate crea în interiorul unei pieţe, bogăţie comunitară bazată in excedentele de producţie si de bani care se pot inventa pentru a le dobândi.
   
   
== Referințe bibliografice ==
+
== Referinţe bibliografice ==
   
* [[Denise Schmandt-Besserat|Schmandt-Besserat, Denise]]. «''[[El primer antecedente de la escritura|El primer antecedente de la escritura]]''», a '''Investigación y Ciencia''' núm. 23, agosto 1978.
+
* [[Denise Schmandt-Besserat|Schmandt-Besserat, Denise]]. «''[[Primul antecedent al scrierii|Primul antecedent al scrierii]]''», în '''Cercetare şi ştiinţă''' num. 23, august 1978.
   
   
 
{{Menu-boton}}
 
{{Menu-boton}}
   
[[Categoría:Colecția Bullae]]
+
[[Categorie:Colecţia Bullae]]
 
[[fca:Petita història de la moneda]]
 
[[fde:Kleine geschichte des zahlungsmittels]]
 
[[fen:A short history of money]]
 
[[feo:Malgranda historio de la monero]]
 
[[ffr:Petite histoire de la monnaie]]
 
[[fit:Breve storia della moneta]]
 

Versiunea curentă din 3 iunie 2015 11:26


Scurtă istorie a monedei

de Agustí Chalaux i de Subirà

Brauli Tamarit i Tamarit

Licenţă: Creative Commons Atribuire-Distribuire în condiţii identice 3.0

translation.png (Català) (Deutsch) (English) (Español) (Esperanto) (Français) (Italiano)


Înainte de 2.500 Î.C, în oraşele din valea Togrilor, în Euphrates, între râurile Indus şi Nil, a existat un tip special de sistem monetar.

Oamneii aduceau partea de rezervă a produselor lor în templele oraşelor fortăreţe. Acolo preoţii contabili deschideau o notă curentă cu fişe de bare pentru fiecare persoană, ingresând produsele sale in depozidul templului şi stabilind o cantitate de bani abstractă în funcţie de mărfurile ingresate.

Posterior, daca aceste persoane doreau alt tip de produse din templu, se făcea tranzacţia inversă.

Pentru fiecare interschimb, se stabilea un document, făcut dintr-o bară din lut, cu numele cumpărătorului, al vânzătorului, marfa interschimbată şi cantitatea de unităţi monetare utilizate. Este ceea ce numim „factură - cec“.

Bulla

Pentru interschimburi importante şi între oraşe diferite, se stabilea un sistem de transport garantat, bazat pe «bullae». În căruţul transportorului era o bară din lut in interiorul căreia erau nişte fişe care reprezentau diferitele produse transportate. Deasemenea, erau gravate fişierele pe suprafaţa bolului. Cand se ajungea la destinaţie, se deschidea bolul şi se verifica daca conţinutul său corespundea cu cel din căruţ.

In acea epocăse producea o pacificare crescătoare între diversele oraşe, in parte datorată inexpugnabilităţii fortăreţelor, in parte datorându-se prosperităţii de care supunea acest sistem de iterschimb.

Moneda era un instrument abstract care avea valoare doar in funcţie de o piaţă realmente existentă. Fiecare interschimb comercial lăsa urma sa juridică corespondentă, sub forma tabelelor de bare.

Totul a dispărut odată cu apariţia monedei anonime de aur, argint, cupru şi bronz. Acest alt tip de monedă, anonim, concret şi independent de mărfuri, permite cu o mai mare uşurinţă aparoţia corupţiei şi a mitei.

Cu apariţia monedei anonime, în 2.500 Î.C., a venit rândul la tron al băncii private, autentica „putere din umbră“. Şi funcţionarii din temple şi-au schimbat vocaţia şi s-au dedicat inventării religiilor.

Începând din acest moment s-a întors imperialismul. Inexpugnabilele fortăreţe cădeau, nu sub bâtele unor inexistente catapulte şi baliste pe atunci, însă din cauza mitei asediatorilor a unora dintre gărzi. Posterior, trădătorii mituiţi puteau fi executaţi şi ocupanţii inventau mituri ca „Calul din Troia“ si „Trompetele din Jericó“.

Ban anonim

Banul anonim urma evoluţia, până a început să se convertească în monede bilete de bancă şi taloane anonime la purtător. Distinsele instituţii politice create pentru cetăţenii sa aibă iluzia că sunt protejaţi, pentru ele suferă goana după „puteri de facto“ care mituiau şi corupeau politici, tehnici şi judecători.

Şi acum vine momentul propunerilor economice al Centrului de Studii Joan Bardina. După părerea noastra era vorba despre a se întoarce un sistem de interschimb ne-anonim şi responsabil, ca cel al anticelor temple, dar cu sistemul tehnologic actual, utilizând din nou „factură - cec“.

Pentru el este necesar stabilirea unei reţele telematice publice, obligatoriu pentru toţi şi gratuit. Si deasemenea o serie de garanţii pentru a evita concentrarea puterii care ar putea supune domeniul acestei reţele.

Între aceste garanţii propunem o autentică separare a executivului, legislativului şi justiţiei. Justiţia, independentă de constituţional si să nu conteze pe organe ca şi „Consiliul General al Puterii Judiciare“, care există în statul spaniol şi care pretinde a controla justiţia de la partidele politice dominante prin intermediul executivului şi legislativului.

Credem ca, controlul telematic al teritoriului este exercit pentru banca privată prin reţelele sale. Propunerea noastră, mai mult decăt a crea o reţea telematică nouă, tinde să pună ordine în cele existente, făcând ca informaţia privată a fiecărei persoane să fie la dispoziţia a celeiaşi persoane, si al judecătorului numai in cazul deschiderii unui proces. Informaţia statistică al uniunii pieţei trebuie sa ramână la dispoziţia tuturor membrilor săi.

Un aspect important de luat în seamă este acela că, începând cu această reform, comunitatea trebuie sa garanteze o rentă minimă pentru toate persoanele care nu au un sistem de subzistenţă, fie muncă, pensie sau oricare alt motiv. Este logic ca, cu acest sistem, sa dispară indignarile vii de subzistanţă provenite din piaţa neagra.

Pentru a echilibra presupusul, formulăm o ipoteză ca, pentru a se verfifica, se poate proporţiona această rentă de bază sau salariu social fara sa trebuiască să recurgem la sisteme dificile de impozitare. Această ipoteză este bazată in bogăţia comunitară care se poate crea în interiorul unei pieţe, bogăţie comunitară bazată in excedentele de producţie si de bani care se pot inventa pentru a le dobândi.


Referinţe bibliografice