Despre plutrocaţie şi alte povestiri

Horace Finaly (1871-1945)

În 1925 eu aveam 14 ani și locuiam în Toulon. Intr-o zi, tot plimbându-ma, am văzut anunțul unei conferințe despre „Rolul bancherilor în societate”. Sala era plină de domni cu barba lungă. Conferențiarul era Horace Finaly, director general al Banque de Paris et de Pays-Bas. La reuniune am cerut cuvântul. Spre surprinderea asistenților, Finaly a spus că mă va susține pentru a încheia evenimentul.

Ca rezultat al acestei întalniri neașteptate pe care am avut-o a fost o prietenie specială. De-a lungul a 14 ani ne reuneam periodic in casa sa din Paris. Era o persoană foarte culta si foarte influentă. S-a născut la Budapesta în anul 1871 si era evreu ca origine. L-a moştenit pe tatăl său, Hugo, ca si şef al Banque de Paris et des Pays-Bas, una dintre cele mai importante bănci dinn acel moment.

In una dintre întalniri s-a intamplat un lucru important si explicabil pentru nelinistitii si 18 ani ai mei. Intalnirea era la opt si jumatate seara in biroul sau. Cand am ajuns unul dintre servitori m-a anuntat ca M. Finaly nu ma putea primi imediat pentru ca avea o reuniune importanta si m-a rugat sa-l astept in biblioteca sa.

Prima data mi-am petrecut timpul consultand carti. Dupa, m-am asezat la biroul sau si am constatat ca sunt sertare deschise. Zgomotul din casa nu m-a impiedicat sa

Agustí Chalaux i de Subiràfca:La plutarquia i altres relats fen:Plutarchy and other tales fes:La plutarquía y otros relatos