Capitalismul comunitar: Diferență între versiuni

De la Escola Finaly
Salt la: navigare, căutare
Linia 26: Linia 26:
   
 
[[Agustí Chalaux i de Subirà|Agustí]] fixează particular pe exemplul premiului Nobel pentru Economie, Maurice Allais, pentru a fi conştienţi de ipoteca care ne omoară —intr-un moment al gândirii unic impus de puterile economice mondiale— despre economiştii care, inclusiv când au intuiţii absolut creative, preferă sa nu le dezvolte de frica de a pierde beneficiile care îi supun a lucra în favoarea sistemului de la putere. Cazul lui Allais este, din păcate, cel care se repetă în fiecare zi la universitate, în serviciile economice ale băncilor şi în departamentele de economie ale mediilor de comunicaţie. Din ce în ce mai des, sunt profesionişti foarte preparaţi şi care văd alternative economice care ar ajuta conaţionalii, dar optează să tacă sau să repete discursul sugerat - prin garanţia salariului - de puterile economice care i-a angajat.
 
[[Agustí Chalaux i de Subirà|Agustí]] fixează particular pe exemplul premiului Nobel pentru Economie, Maurice Allais, pentru a fi conştienţi de ipoteca care ne omoară —intr-un moment al gândirii unic impus de puterile economice mondiale— despre economiştii care, inclusiv când au intuiţii absolut creative, preferă sa nu le dezvolte de frica de a pierde beneficiile care îi supun a lucra în favoarea sistemului de la putere. Cazul lui Allais este, din păcate, cel care se repetă în fiecare zi la universitate, în serviciile economice ale băncilor şi în departamentele de economie ale mediilor de comunicaţie. Din ce în ce mai des, sunt profesionişti foarte preparaţi şi care văd alternative economice care ar ajuta conaţionalii, dar optează să tacă sau să repete discursul sugerat - prin garanţia salariului - de puterile economice care i-a angajat.
  +
Maurice Allais de lucru pe ipoteza unui'' 'comunitare Capitalism''' complementare existente'''' 'privat capitalismului ". Pur şi simplu propune ca acesta ar trebui să creeze un'' 'comunitare Băncii''' administra de la solduri de cont pe care nu-curenţi au băncile autorizate, pentru a le face cu împrumuturi bancare în funcţie de sistemul clasic de funcţionare a acestor entităţi. De'' 'comunitare Băncii''' nu funcţionează doar cu soldul din conturile curente sunt preparate nu intră în circuitul de impositions termen. O parte din soldurile cont de faptul că, în funcţie de Maurice Allais, ar permite'' 'comunitare Băncii''' prelua funcţia de reglementare socială suma de bani necesare în piaţa comercială. Este necesar şi rolul indispensabil în asigurarea unei dinamici economice de reglementare care ar fi atins prin furnizarea de'' 'simple''consumers' de bani pe care societatea are nevoie de o minimă dezvoltat pentru a absorbi excesul de producţie care generează dinamism economic în timp pace.
   
  +
Din nou, este o propunere pentru a rezolva problema de societăţi care să genereze mai multe bogăţie de la jucători care pot absorbi lor de producţie. Avem nevoie de a crea mecanisme care să asigure că'''' 'doar consumatorilor de agenţi, altruistic, profesiunile liberale, marginalizaţi, bolnavi, bătrâni şi copii de a pătrunde pe piaţă şi de a da nou dinamism economiei, deoarece consumatorul este în curs de un adevărat funcţia de utilitate atunci când există excedent de producţie.
Maurice Allais lucrează asupra ipotezei unui
 
  +
  +
În analiza finală. Nu este de ajutor celor care nu munca din pură de caritate (ca pot pune în paternalistic mentalitate). Dacă nu înţeleg că economia în sine, brusc, în mai multe ori din belşug, are nevoie de la cei care nu lucrează pentru a fi consumatorilor lor de producţie excedentare.
  +
  +
  +
Cu privire la cele mai bune, în numele [[Agustí Chalaux i de Subirà|Agustí]].
  +
  +
Echipa Can Bardina.
  +
  +
Barcelona, 5 Marie 2000.
  +
  +
  +
== 2. Capitalismul comunitar ==
   
   

Versiunea de la data 19 septembrie 2008 10:21


Capitalismul Comunitar

Agustí Chalaux i de Subirà

Licenţă: Creative Commons Atribuire-Distribuire în condiţii identice 3.0


1. Presentare
2. Capitalismul Comunitar
2.1.- Înceuturile: Bismarck, Marx şi Lasalle
2.2.- Primele instituţii
2.3.- O noua intuiţie făcea un posibil capitalism comunitar în tiempurile noastre
2.4.- Individul nesalariat (simplu consumator)
2.5.- Concluzie


1. Presentare

Dragi prieteni:

Agustí a început în anul 2.000 creînd un nou document pentru a repeta, cu noi cuvinte şi cu stilul său provocator obişnuit ceea ce mereu ne-a repetat. Că —în momentul în care, mulţumită tehnologiei, există o autentică acumulare de bunuri materiale— nu ar fi deloc dificil ca aceste bunuri să ajungă la toţi cei pentru care simplul fapt de a se naşte, dacă ar exista voinţă politică de a fixa nişte legi economice noi care să aiba în vedere importanţa „simplilor consumatori“ —persoanele dedicate activităţii altruiste sau cele care nu pot sau nu vor să se integreze în lumea productiva—. Această propunere este imprescindibilă pentru buna funcţionare a economiei şi a societăţilor dezvoltate.

În acest document ne aminteşte —cu pecedente istorii ale Bismark, Marx şi Lasalle— ca „Renta de bază“ (RB) in favoarea tuturor cetăţenilor este o formulă foarte rentabilă pentru ca economia tărilor indistrializate să poată să rezolve problemele grave ale excedentelor de producţie (care atâtea dureri de cap dă industrialilor acestor ţări in timpul perioadei de prosperitate şi stabilitate politică).

Agustí fixează particular pe exemplul premiului Nobel pentru Economie, Maurice Allais, pentru a fi conştienţi de ipoteca care ne omoară —intr-un moment al gândirii unic impus de puterile economice mondiale— despre economiştii care, inclusiv când au intuiţii absolut creative, preferă sa nu le dezvolte de frica de a pierde beneficiile care îi supun a lucra în favoarea sistemului de la putere. Cazul lui Allais este, din păcate, cel care se repetă în fiecare zi la universitate, în serviciile economice ale băncilor şi în departamentele de economie ale mediilor de comunicaţie. Din ce în ce mai des, sunt profesionişti foarte preparaţi şi care văd alternative economice care ar ajuta conaţionalii, dar optează să tacă sau să repete discursul sugerat - prin garanţia salariului - de puterile economice care i-a angajat. Maurice Allais de lucru pe ipoteza unui 'comunitare Capitalism complementare existente' 'privat capitalismului ". Pur şi simplu propune ca acesta ar trebui să creeze un 'comunitare Băncii administra de la solduri de cont pe care nu-curenţi au băncile autorizate, pentru a le face cu împrumuturi bancare în funcţie de sistemul clasic de funcţionare a acestor entităţi. De 'comunitare Băncii nu funcţionează doar cu soldul din conturile curente sunt preparate nu intră în circuitul de impositions termen. O parte din soldurile cont de faptul că, în funcţie de Maurice Allais, ar permite 'comunitare Băncii prelua funcţia de reglementare socială suma de bani necesare în piaţa comercială. Este necesar şi rolul indispensabil în asigurarea unei dinamici economice de reglementare care ar fi atins prin furnizarea de 'simpleconsumers' de bani pe care societatea are nevoie de o minimă dezvoltat pentru a absorbi excesul de producţie care generează dinamism economic în timp pace.

Din nou, este o propunere pentru a rezolva problema de societăţi care să genereze mai multe bogăţie de la jucători care pot absorbi lor de producţie. Avem nevoie de a crea mecanisme care să asigure că' 'doar consumatorilor de agenţi, altruistic, profesiunile liberale, marginalizaţi, bolnavi, bătrâni şi copii de a pătrunde pe piaţă şi de a da nou dinamism economiei, deoarece consumatorul este în curs de un adevărat funcţia de utilitate atunci când există excedent de producţie.

În analiza finală. Nu este de ajutor celor care nu munca din pură de caritate (ca pot pune în paternalistic mentalitate). Dacă nu înţeleg că economia în sine, brusc, în mai multe ori din belşug, are nevoie de la cei care nu lucrează pentru a fi consumatorilor lor de producţie excedentare.


Cu privire la cele mai bune, în numele Agustí.

Echipa Can Bardina.

Barcelona, 5 Marie 2000.


2. Capitalismul comunitar

fca:El capitalisme comunitari fde:Der gemeinschaftliche kapitalismus fen:Communal capitalism fes:El capitalismo comunitario feo:La komunuma kapitalismo ffr:Le capitalisme communautaire