Capitalismul comunitar: Diferență între versiuni

De la Escola Finaly
Salt la: navigare, căutare
Linia 1: Linia 1:
{{Menu-top}}
 
 
__NOTOC__
 
__NOTOC__
 
{{Title
 
{{Title
 
|Capitalismul Comunitar
 
|Capitalismul Comunitar
 
|[[Agustí Chalaux i de Subirà]]
 
|[[Agustí Chalaux i de Subirà]]
|'''Licență:''' [http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/deed.es Creative Commons Share-Alike 3.0]
+
|'''Licenţă:''' [http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/deed.ro Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0]
 
}}
 
}}
   
 
:[[#1. Presentare|1. Presentare]]
 
:[[#1. Presentare|1. Presentare]]
 
:[[#2. Capitalismul Comunitar|2. Capitalismul Comunitar]]
 
:[[#2. Capitalismul Comunitar|2. Capitalismul Comunitar]]
::[[#2.1.- Înceuturile: Bismarck, Marx y Lasalle|2.1.- Începuturile: Bismarck, Marx y Lasalle]]
+
::[[#2.1.- Înceuturile: Bismarck, Marx şi Lasalle|2.1.- Înceuturile: Bismarck, Marx şi Lasalle]]
::[[#2.2.- Primele instituții|2.2.- Primele instituții]]
+
::[[#2.2.- Primele instituţii|2.2.- Primele instituţii]]
::[[#2.3.- O noua intuiție făcea un posibil capitalism comunitar în tiempurile noastre|2.3.- O noua intuiție făcea un posibil capitalism comunitar în tiempurile noastre]]
+
::[[#2.3.- O noua intuiţie făcea un posibil capitalism comunitar în tiempurile noastre|2.3.- O noua intuiţie făcea un posibil capitalism comunitar în tiempurile noastre]]
 
::[[#2.4.- Individul nesalariat (simplu consumator)|2.4.- Individul nesalariat (simplu consumator)]]
 
::[[#2.4.- Individul nesalariat (simplu consumator)|2.4.- Individul nesalariat (simplu consumator)]]
 
::[[#2.5.- Concluzie|2.5.- Concluzie]]
 
::[[#2.5.- Concluzie|2.5.- Concluzie]]
Linia 21: Linia 20:
 
Dragi prieteni:
 
Dragi prieteni:
   
[[Agustí Chalaux i de Subirà|Agustí]] a început în anul 2.000 creînd un nou document pentru a repeta, cu noi cuvinte și cu stilul său provocator obișnuit ceea ce mereu ne-a repetat. Că —în momentul în care, mulțumită tehnologiei, există o autentică acumulare de bunuri materiale— nu ar fi deloc dificil ca aceste bunuri să ajungă la toți cei pentru care simplul fapt de a se naște, dacă ar exista voință politică de a fixa niște legi economice noi care să aiba în vedere importanța „simplilor consumatori“ —persoanele dedicate activității altruiste sau cele care nu pot sau nu vor să se integreze în lumea productiva—. Această propunere este imprescindibilă pentru buna funcționare a economiei și a societăților dezvoltate.
+
[[Agustí Chalaux i de Subirà|Agustí]] a început în anul 2.000 creînd un nou document pentru a repeta, cu noi cuvinte şi cu stilul său provocator obişnuit ceea ce mereu ne-a repetat. Că —în momentul în care, mulţumită tehnologiei, există o autentică acumulare de bunuri materiale— nu ar fi deloc dificil ca aceste bunuri să ajungă la toţi cei pentru care simplul fapt de a se naşte, dacă ar exista voinţă politică de a fixa nişte legi economice noi care să aiba în vedere importanţa „simplilor consumatori“ —persoanele dedicate activităţii altruiste sau cele care nu pot sau nu vor să se integreze în lumea productiva—. Această propunere este imprescindibilă pentru buna funcţionare a economiei şi a societăţilor dezvoltate.
   
În acest document ne amintește —cu pecedente istorii ale Bismark, Marx y Lasalle— ca „Renta de bază“ (RB) in favoarea tuturor cetățenilor este o formulă foarte rentabilă pentru ca economia tărilor indistrializate să poată să rezolve problemele grave ale excedentelor de producție (care atâtea dureri de cap dă industrialilor acestor țări in timpul perioadei de prosperitate și stabilitate politică).
+
În acest document ne aminteşte —cu pecedente istorii ale Bismark, Marx şi Lasalle— ca „Renta de bază“ (RB) in favoarea tuturor cetăţenilor este o formulă foarte rentabilă pentru ca economia tărilor indistrializate să poată să rezolve problemele grave ale excedentelor de producţie (care atâtea dureri de cap dă industrialilor acestor ţări in timpul perioadei de prosperitate şi stabilitate politică).
   
[[Agustí Chalaux i de Subirà|Agustí]] fixează particular pe exemplul premiului Nobel pentru Economie, Maurice Allais, pentru a fi conștienți de ipoteca care ne omoară -intr-un moment al gândirii unic impus de puterile economice mondiale- despre economiștii care
+
[[Agustí Chalaux i de Subirà|Agustí]] fixează particular pe exemplul premiului Nobel pentru Economie, Maurice Allais, pentru a fi conştienţi de ipoteca care ne omoară —intr-un moment al gândirii unic impus de puterile economice mondiale— despre economiştii care

Versiunea de la data 7 septembrie 2008 23:10

Capitalismul Comunitar

Agustí Chalaux i de Subirà

Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0


1. Presentare
2. Capitalismul Comunitar
2.1.- Înceuturile: Bismarck, Marx şi Lasalle
2.2.- Primele instituţii
2.3.- O noua intuiţie făcea un posibil capitalism comunitar în tiempurile noastre
2.4.- Individul nesalariat (simplu consumator)
2.5.- Concluzie


1. Presentare

Dragi prieteni:

Agustí a început în anul 2.000 creînd un nou document pentru a repeta, cu noi cuvinte şi cu stilul său provocator obişnuit ceea ce mereu ne-a repetat. Că —în momentul în care, mulţumită tehnologiei, există o autentică acumulare de bunuri materiale— nu ar fi deloc dificil ca aceste bunuri să ajungă la toţi cei pentru care simplul fapt de a se naşte, dacă ar exista voinţă politică de a fixa nişte legi economice noi care să aiba în vedere importanţa „simplilor consumatori“ —persoanele dedicate activităţii altruiste sau cele care nu pot sau nu vor să se integreze în lumea productiva—. Această propunere este imprescindibilă pentru buna funcţionare a economiei şi a societăţilor dezvoltate.

În acest document ne aminteşte —cu pecedente istorii ale Bismark, Marx şi Lasalle— ca „Renta de bază“ (RB) in favoarea tuturor cetăţenilor este o formulă foarte rentabilă pentru ca economia tărilor indistrializate să poată să rezolve problemele grave ale excedentelor de producţie (care atâtea dureri de cap dă industrialilor acestor ţări in timpul perioadei de prosperitate şi stabilitate politică).

Agustí fixează particular pe exemplul premiului Nobel pentru Economie, Maurice Allais, pentru a fi conştienţi de ipoteca care ne omoară —intr-un moment al gândirii unic impus de puterile economice mondiale— despre economiştii care