Agustí Chalaux i de Subirà: Diferență între versiuni

De la Escola Finaly
Salt la: navigare, căutare
Linia 1: Linia 1:
 
{{Menu-top}}
 
{{Menu-top}}
 
[[Imagine:Agusti_Chalaux_i_de_Subira.jpg|right|thumb|'''Agustí Chalaux i de Subirà''' (1911-2006)]]
 
[[Imagine:Agusti_Chalaux_i_de_Subira.jpg|right|thumb|'''Agustí Chalaux i de Subirà''' (1911-2006)]]
'''Agustí Chalaux i de Subirà''' ([[:ca:Sant Genís dels Agudells|Sant Genís dels Agudells]], [[:ca:1911|1911]], [[:ca:Barcelona|Barcelona]], [[:ca:2006|2006]]) a fost un [[:ca:Intel·lectual|intelectual]] [[:ca:Catalunya|catalan]], arhitect al unui model politic, economic și social care iși propuneascadă abuzirile de putere, mizeria și corupția.
+
'''Agustí Chalaux i de Subirà''' ([[:ca:Sant Genís dels Agudells|Sant Genís dels Agudells]], [[:ca:1911|1911]], [[:ca:Barcelona|Barcelona]], [[:ca:2006|2006]]) a fost un [[:ca:Intel·lectual|intel·lectual]] [[:ca:Catalunya|català]], designer al unui model politic, economic și social care pretindeadiminueze la maxim abuzurile de putere, mizeria și corupția.
  +
  +
  +
== Biografie ==
  +
  +
S-a născut în[[:ca:Sant Genís dels Agudells|Sant Genís dels Agudells]], pe atunci un mic sat de 15 locuitori, aproape de [[:ca:Barcelona|Barcelona]], pe [[:ca:19 de juliol|19 de juliol]] [[:ca:1911|1911]]. Tatăl său era un industriaș francez care avea o fabrică de vopseluri de lână pe strada Almogàvers din [[:ca:Barcelona|Barcelona]]. Mama sa venea din familia Subirà, de tradiție carlina catalană. La 4 ani îl duc la școala [[:ca:Maria Montessori|Montessori]], una dintre primele care se deschiseseră în Europa. La nouă ani merge să studieze în [[:ca:França|França]]. A locuit în [[:ca:Toló|Toló]] până a terminat liceul.
  +
  +
[[Imagine:Horace_Finaly.jpg|right|thumb|'''Horace Finaly''' (1871-1945)]]
  +
La 14 ani l-a cunoscut pe bancherul [[:ca:Horace Finaly|Horace Finaly]], de la care a avut o influență puternică în timpul următorilor 14 ani și îl sfătuiește să studieze Chimie, facultate pe care Agustí Chalaux a făcut-o la Școala de Chimie din [[:ca:Mülhausen|Mulhouse]]. Agustí Chalaux a învățat aici metode științifice aplicate fenomenelor chimice și fizice, și de-aici dorința sa de a începe să se focalizeze pe studiul fenomenelor sociale și economice cu o precizie și o rigoare similară.
  +
  +
A avut contact cu grupuri politice catalaniste prima dată și liberali după. Începuturile [[:ca:Războiului civil Spaniol|Guerra Civil Espanyola]] le-a trăit în [[:ca:Barcelona|Barcelona]], unde a continuat cu studiile și reflexiunile sale, în același timp lucrând ca director la fabrica familiei, care nu a fost nici naționalizată nici colectivizată, dar colaborând cu sindicaliștii, care îi spuneau «''Xaló''».
  +
  +
În anul [[:ca:1939|1939]] se retrage la [[:ca:París|París]], unde trăiește începutul celui de-al [[:ca: Doilea război mondial|Segona guerra mundial]].A fost mobilizat la Școala Oficială de Artilerie. După ocuparea nemțească,Guvernul Petain îl desmobilizează, continuându-și studiile.
  +
  +
Se întoarce în [[:ca:Catalunya|Catalunya]] în anul [[:ca:1945|1945]]. A fost un cititor asiduu a publicației Săptămâna Internațională, pe care [[:ca:Joan Bardina i Castarà|Joan Bardina]] o edita din [[:ca:Xile|Xile]], de la care are deasemenea o mare influență.
  +
  +
Anul [[:ca:1956|1956]], cu ocupația [[:ca:Ungariei|Ungaria]], el deduce că violența era un drum inevitabil pentru a impune un schimb politic.
  +
  +
În anul [[:ca:1968|1968]] a lăsat munca sa de chimic. Participă la Universitatea del Carrer, mai apoi oficializată ca Institut de Popular de Cultură<sup id="n_1_a">[[#n_1|[1]]]</sup>.
  +
  +
În convinge pe [[Lluís Maria Xirinacs i Damians|Lluís Maria Xirinacs]] să creeze, cu alte persoane, o asociație pentru a studia noul său model politic, economic și social de atunci. În 25 octombrie [[:ca:1984|1984]] au fondat [[:ca:Centre d'Estudis Joan Bardina|Centre d'Estudis Joan Bardina]], cu sediul în antica fabrică a familiei.
  +
  +
Publică, printre altele, cărțile: [[Eseu|«''Eseu despre monedă, piață și societate''»]] și [[Moneda telematică|«''Moneda telematică și strategia pieței''»]]. În documentul: «''Disseny de Civisme''» lasă să se reflecte propunerile sale.
  +
  +
Agustí Chalaux moare la [[:ca:Barcelona|Barcelona]] în [[:ca:26 d'abril|26 d'abril]] anul [[:ca:2006|2006]].
  +
  +
  +
== Opere relaționate ==
  +
  +
* [http://www.finaly.org/docs/ca/pdf/Introduccio_al_Sistema_General.pdf «''Introducere în sistemul general''»] {{pdf}} {{W|(català)}}, (en [[:fca:Introducció al Sistema General|català]] i [[:fes:Introducción al Sistema General|castellà]]), amb [[Magdalena Grau i Figueras]]. 11 de setembre del [[:ca:1983|1983]]
  +
* [http://www.finaly.org/docs/ca/pdf/Una_eina_per_construir_la_pau.pdf «''Un instrument pentru a construi pacea''»] {{pdf}} {{W|(català)}}, (en [[:fca:Una eina per construir la pau|català]], [[:fen:An instrument to build peace|anglès]], [[:fes:Un instrumento para construir la paz|castellà]] i [[:ffr:Un outil pour construire la paix|francès]]). 1 de juliol de [[:ca:1984|1984]]
  +
* [http://www.finaly.org/docs/ca/pdf/Assaig_sobre_moneda_mercat_i_societat.pdf «''Eseu despre monedă, piață și societate''»] {{pdf}} {{W|(català)}}, (en [[:fca:Assaig|català]], [[:fen:Essay|anglès]] i [[:fes:Ensayo|castellà]]), amb [[Magdalena Grau i Figueras]]. [[:ca:1984|1984]]
  +
* [http://www.finaly.org/docs/ca/pdf/Moneda_telematica_i_estrategia_de_mercat.pdf «''Moneda telematică și strategia de piață''»] {{pdf}} {{W|(català)}}, (en [[:fca:Moneda telemàtica|català]], [[:fde:Telematische währung|alemany]], [[:fen:Telematic currency|anglès]], [[:fes:Moneda telemática|castellà]], [[:ffr:Monnaie telematique|francès]] i [[:fit:Moneta telematica|italià]]), amb [[Magdalena Grau i Figueras]]. [[:ca:1985|1985]]
  +
* [http://www.finaly.org/docs/ca/pdf/Glossari_de_termes_inequivocs.pdf «''Glosar de termeni și invocări''»] {{pdf}} {{W|(català)}}, (en [[:fca:Glossari|català]]). [[:ca:1986|1986]]
  +
* [http://www.finaly.org/docs/ca/pdf/Disseny_de_civisme.pdf «''Design al Civismului''»] {{pdf}} {{W|(català)}}, (en [[:fca:Disseny de civisme|català]]). [[:ca:1988|1988]]
  +
* «''Plutrocația și alte povestiri''» (en [[:fca:La plutarquia i altres relats|català]], [[:fen:Plutarchy and other tales|anglès]], [[:fes:La plutarquía y otros relatos|castellà]], [[:fit:La plutarchia e altri racconti|italià]] i [[:fro:Despre plutrocaţie şi alte povestiri|romanès]]). [[:ca:1991|1991]]
  +
* Martí Olivella i Solé. [http://www.finaly.org/docs/ca/pdf/El_poder_del_diner.pdf «''Puterea banului''»] {{pdf}} {{W|(català)}}, (en [[:fca:El poder del diner|català]], [[:fen:The power of money|anglès]], [[:fes:El poder del dinero|castellà]] i [[:fit:Il potere del denaro|italià]]). Premi [[:ca:Joaquim Xirau i Palau|Joaquim Xirau]] [[:ca:1991|1991]]
  +
* [http://www.finaly.org/docs/ca/pdf/Sistema_General-En_seixanta_punts.pdf «''Sistem General: "Economie și Societate" (En seixanta punts)''»] {{pdf}} {{W|(català)}}, (en [[:fca:Sistema General: (En seixanta punts)|català]] i [[:fes:Sistema General: (En sesenta puntos)|castellà]]), amb [[Lluís Maria Xirinacs i Damians|Lluís Maria Xirinacs]]. 6 de desembre del [[:ca:1996|1996]]
  +
* «''Capitalismul comunitar''» (en [[:fca:El capitalisme comunitari|català]], [[:fde:Der gemeinschaftliche kapitalismus|alemany]], [[:fen:Communal capitalism|anglès]], [[:fes:El capitalismo comunitario|castellà]], [[:feo:La komunuma kapitalismo|esperanto]], [[:ffr:Le capitalisme communautaire|francès]], [[:fgl:O capitalismo comunitario|gallec]], [[:fit:Il capitalismo comunitario|italià]] i [[:fro:Capitalismul comunitar|romanès]]). 12 de febrer del [[:ca:2000|2000]]
  +
* «''Istoria capitalismului comunitar''» (en [[:fca:Història del capitalisme comunitari|català]], [[:fen:The history of community capitalism|anglès]] i [[:fes:Historia del capitalismo comunitario|castellà]]). 17 de febrer del [[:ca:2001|2001]]
  +
  +
  +
== Referințe ==
  +
  +
<cite id="n_1">[[#n_1_a|1]]</cite>. Origine: [[Note Autobiografice|«''Note Autobiografice: Agustí Chalaux i de Subirà''»]].
  +
  +
  +
== Legături externe ==
  +
  +
* [http://www.bardina.org Centrul de Studii Joan Bardina]
  +
* [http://www.pangea.org/ecoconcern/ Ecoconcern Innovació Social]
  +
* [http://www.troc.es/randa/ Fundația Randa Lluís Maria Xirinacs]
  +
  +
  +
{{Menu-boton}}
  +
  +
[[Categoria:Colecția Bullae]]
  +
[[Categoria:Eseu despre monedă, piață și societate]]
  +
[[Categoria:Moneda telematică și strategia de piață]]
  +
  +
[[fde:Agustí Chalaux i de Subirà]]
  +
[[fen:Agustí Chalaux i de Subirà]]
  +
[[fes:Agustí Chalaux i de Subirà]]
  +
[[feo:Agustí Chalaux i de Subirà]]
  +
[[ffr:Agustí Chalaux i de Subirà]]
  +
[[fit:Agustí Chalaux i de Subirà]]
  +
[[fro:Agustí Chalaux i de Subirà]]
  +
  +
[[ca:Agustí Chalaux i de Subirà]]
  +
[[de:Agustí Chalaux i de Subirà]]
  +
[[en:Agustí Chalaux i de Subirà]]
  +
[[es:Agustí Chalaux i de Subirà]]
  +
[[eo:Agustí Chalaux i de Subirà]]
  +
[[fr:Agustí Chalaux i de Subirà]]
  +
[[it:Agustí Chalaux i de Subirà]]
  +
[[ro:Agustí Chalaux i de Subirà]]

Versiunea de la data 19 ianuarie 2009 03:51

Agustí Chalaux i de Subirà (1911-2006)

Agustí Chalaux i de Subirà (Sant Genís dels Agudells, 1911, Barcelona, 2006) a fost un intel·lectual català, designer al unui model politic, economic și social care pretindea să diminueze la maxim abuzurile de putere, mizeria și corupția.


Biografie

S-a născut înSant Genís dels Agudells, pe atunci un mic sat de 15 locuitori, aproape de Barcelona, pe 19 de juliol 1911. Tatăl său era un industriaș francez care avea o fabrică de vopseluri de lână pe strada Almogàvers din Barcelona. Mama sa venea din familia Subirà, de tradiție carlina catalană. La 4 ani îl duc la școala Montessori, una dintre primele care se deschiseseră în Europa. La nouă ani merge să studieze în França. A locuit în Toló până a terminat liceul.

Horace Finaly (1871-1945)

La 14 ani l-a cunoscut pe bancherul Horace Finaly, de la care a avut o influență puternică în timpul următorilor 14 ani și îl sfătuiește să studieze Chimie, facultate pe care Agustí Chalaux a făcut-o la Școala de Chimie din Mulhouse. Agustí Chalaux a învățat aici metode științifice aplicate fenomenelor chimice și fizice, și de-aici dorința sa de a începe să se focalizeze pe studiul fenomenelor sociale și economice cu o precizie și o rigoare similară.

A avut contact cu grupuri politice catalaniste prima dată și liberali după. Începuturile Guerra Civil Espanyola le-a trăit în Barcelona, unde a continuat cu studiile și reflexiunile sale, în același timp lucrând ca director la fabrica familiei, care nu a fost nici naționalizată nici colectivizată, dar colaborând cu sindicaliștii, care îi spuneau «Xaló».

În anul 1939 se retrage la París, unde trăiește începutul celui de-al Segona guerra mundial.A fost mobilizat la Școala Oficială de Artilerie. După ocuparea nemțească,Guvernul Petain îl desmobilizează, continuându-și studiile.

Se întoarce în Catalunya în anul 1945. A fost un cititor asiduu a publicației Săptămâna Internațională, pe care Joan Bardina o edita din Xile, de la care are deasemenea o mare influență.

Anul 1956, cu ocupația Ungaria, el deduce că violența era un drum inevitabil pentru a impune un schimb politic.

În anul 1968 a lăsat munca sa de chimic. Participă la Universitatea del Carrer, mai apoi oficializată ca Institut de Popular de Cultură[1].

În convinge pe Lluís Maria Xirinacs să creeze, cu alte persoane, o asociație pentru a studia noul său model politic, economic și social de atunci. În 25 octombrie 1984 au fondat Centre d'Estudis Joan Bardina, cu sediul în antica fabrică a familiei.

Publică, printre altele, cărțile: «Eseu despre monedă, piață și societate» și «Moneda telematică și strategia pieței». În documentul: «Disseny de Civisme» lasă să se reflecte propunerile sale.

Agustí Chalaux moare la Barcelona în 26 d'abril anul 2006.


Opere relaționate


Referințe

1. Origine: «Note Autobiografice: Agustí Chalaux i de Subirà».


Legături externe



Categoria:Colecția Bullae Categoria:Eseu despre monedă, piață și societate Categoria:Moneda telematică și strategia de piață

fde:Agustí Chalaux i de Subirà fen:Agustí Chalaux i de Subirà fes:Agustí Chalaux i de Subirà feo:Agustí Chalaux i de Subirà ffr:Agustí Chalaux i de Subirà fro:Agustí Chalaux i de Subirà