Agustí Chalaux i de Subirà: Diferență între versiuni

De la Escola Finaly
Salt la: navigare, căutare
 
(Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
 
{{Menu-top}}
 
{{Menu-top}}
  +
{{Title_4
[[Imagine:Agusti Chalaux i de Subira.jpg|thumb|280px|'''Agustí Chalaux i de Subirà''' (1911-2006)]]
 
  +
|{{Itranslation}} [[:fca:Agustí Chalaux i de Subirà|(Català)]] [[:fde:Agustí Chalaux i de Subirà|(Deutsch)]] [[:fen:Agustí Chalaux i de Subirà|(English)]] [[:fes:Agustí Chalaux i de Subirà|(Español)]] [[:feo:Agustí Chalaux i de Subirà|(Esperanto)]] [[:ffr:Agustí Chalaux i de Subirà|(Français)]] [[:fit:Agustí Chalaux i de Subirà|(Italiano)]]
'''Agustí Chalaux i de Subirà''' (Sant Genis dels Agudells, 1911 - Barcelona, 2006) s-a născut pe 19 iulie 1919 în Sant Genís dels Agudells, un sătuc din Collserola care în timp a devenit anexă a oraşului Barcelona. Era fiul unui industrial francez, proprietar al unei fabrici de vopsea din Poble Nou. În timp ce urma cursurile liceale în Franţa, la vârsta de 14 ani îl cunoaste pe bancherul [[Horace Finaly]], director general al [[Banque de Paris et des Pays-Bas]].
 
  +
}}
De atunci s-a format prietenie specială între cei doi, iar timp de mai mult de zece ani, s-au reunit perdiodic pentru a discuta despre politică şi economie. A fost licenţiat in Chimie la Şcoala Mulhouse şi a lucrat la fabrica tatălui său, mai ales în perioada Razboiului Civil, acceptat de CNT coresponzând ideilor liberale ale acestuia. A fost exilat în Franţa în anul 1939 si nu s-a mai putut întoarce până în anul 1945, mulţumită naţionalităţii sale frenceze. A animat numeroase grupuri de discuţii politice şi economice şi, în anul 1984 a devenit fondator si preşedinte al [http://www.bardina.org Centre d'Estudis Joan Bardina] şi al [http://www.finaly.org Escola Finaly] (1995).
 
  +
[[Imagine:Agusti_Chalaux_i_de_Subira.jpg|right|thumb|'''Agustí Chalaux i de Subirà''' (1911-2006)]]
Opera lui Agustí Chalaux este fructul a mai mult de 50 de ani de cercetare si —înca aparent dezordonată şi adesea nescrisă sau pierdută— a fost studiată şi sintetizată in diferite documente pentru el şi colaboratorii săi.
 
  +
'''Agustí Chalaux i de Subirà''' ([[:ca:Sant Genís dels Agudells|Sant Genís dels Agudells]], [[:ca:1911|1911]], [[:ca:Barcelona|Barcelona]], [[:ca:2006|2006]]) a fost un [[:ca:Intel·lectual|intel·lectual]] [[:ca:Catalunya|català]], designer al unui model politic, economic și social care pretindea să diminueze la maxim abuzurile de putere, mizeria și corupția.
   
   
  +
== Biografie ==
[[Categorie:Colecţia Bullae]]
 
[[Categorie:Eseu despre monedă, piaţă şi societate]]
 
[[Categorie:Moneda telematică şi strategia pieţei]]
 
   
  +
S-a născut în [[:ca:Sant Genís dels Agudells|Sant Genís dels Agudells]], pe atunci un mic sat de 15 locuitori, aproape de [[:ca:Barcelona|Barcelona]], pe [[:ca:19 de juliol|19 de juliol]] [[:ca:1911|1911]]. Tatăl său era un industriaș francez care avea o fabrică de vopseluri de lână pe strada Almogàvers din [[:ca:Barcelona|Barcelona]]. Mama sa venea din familia Subirà, de tradiție carlina catalană. La 4 ani îl duc la școala [[:ca:Maria Montessori|Montessori]], una dintre primele care se deschiseseră în Europa. La nouă ani merge să studieze în [[:ca:França|França]]. A locuit în [[:ca:Toló|Toló]] până a terminat liceul.
[[fca:Agustí Chalaux i de Subirà]]
 
  +
[[fes:Agustí Chalaux i de Subirà]]
 
  +
[[Imagine:Horace_Finaly.jpg|right|thumb|'''Horace Finaly''' (1871-1945)]]
  +
La 14 ani l-a cunoscut pe bancherul [[:ca:Horace Finaly|Horace Finaly]], de la care a avut o influență puternică în timpul următorilor 14 ani și îl sfătuiește să studieze Chimie, facultate pe care Agustí Chalaux a făcut-o la Școala de Chimie din [[:ca:Mülhausen|Mulhouse]]. Agustí Chalaux a învățat aici metode științifice aplicate fenomenelor chimice și fizice, și de-aici dorința sa de a începe să se focalizeze pe studiul fenomenelor sociale și economice cu o precizie și o rigoare similară.
  +
  +
A avut contact cu grupuri politice catalaniste prima dată și liberali după. Începuturile [[:ca:Războiului civil Spaniol|Guerra Civil Espanyola]] le-a trăit în [[:ca:Barcelona|Barcelona]], unde a continuat cu studiile și reflexiunile sale, în același timp lucrând ca director la fabrica familiei, care nu a fost nici naționalizată nici colectivizată, dar colaborând cu sindicaliștii, care îi spuneau «''Xaló''».
  +
  +
În anul [[:ca:1939|1939]] se retrage la [[:ca:París|París]], unde trăiește începutul celui de-al [[:ca: Doilea război mondial|Segona guerra mundial]].A fost mobilizat la Școala Oficială de Artilerie. După ocuparea nemțească,Guvernul Petain îl desmobilizează, continuându-și studiile.
  +
  +
Se întoarce în [[:ca:Catalunya|Catalunya]] în anul [[:ca:1945|1945]]. A fost un cititor asiduu a publicației Săptămâna Internațională, pe care [[:ca:Joan Bardina i Castarà|Joan Bardina]] o edita din [[:ca:Xile|Xile]], de la care are deasemenea o mare influență.
  +
  +
Anul [[:ca:1956|1956]], cu ocupația [[:ca:Ungariei|Ungaria]], el deduce că violența era un drum inevitabil pentru a impune un schimb politic.
  +
  +
În anul [[:ca:1968|1968]] a lăsat munca sa de chimic. Participă la Universitatea del Carrer, mai apoi oficializată ca Institut de Popular de Cultură<sup id="n_1_a">[[#n_1|[1]]]</sup>.
  +
  +
În convinge pe [[Lluís Maria Xirinacs i Damians|Lluís Maria Xirinacs]] să creeze, cu alte persoane, o asociație pentru a studia noul său model politic, economic și social de atunci. În 25 octombrie [[:ca:1984|1984]] au fondat [[:ca:Centre d'Estudis Joan Bardina|Centre d'Estudis Joan Bardina]], cu sediul în antica fabrică a familiei.
  +
  +
Publică, printre altele, cărțile: [[Eseu|«''Eseu despre monedă, piață și societate''»]] și [[Moneda telematică|«''Moneda telematică și strategia pieței''»]]. În documentul: «''Disseny de Civisme''» lasă să se reflecte propunerile sale.
  +
  +
Agustí Chalaux moare la [[:ca:Barcelona|Barcelona]] în [[:ca:26 d'abril|26 d'abril]] anul [[:ca:2006|2006]].
  +
  +
  +
== Opere relaționate ==
  +
  +
* [http://www.finaly.org/docs/ca/pdf/Introduccio_al_Sistema_General.pdf «''Introducere în sistemul general''»] {{Imini-pdf}} {{W|(català)}}, (en [[:fca:Introducció al Sistema General|català]] i [[:fes:Introducción al Sistema General|castellà]]), amb [[Magdalena Grau i Figueras]]. 11 de setembre del [[:ca:1983|1983]]
  +
* [http://www.finaly.org/docs/ca/pdf/Una_eina_per_construir_la_pau.pdf «''Un instrument pentru a construi pacea''»] {{Imini-pdf}} {{W|(català)}}, (en [[:fca:Una eina per construir la pau|català]], [[:fen:An instrument to build peace|anglès]], [[:fes:Un instrumento para construir la paz|castellà]] i [[:ffr:Un outil pour construire la paix|francès]]). 1 de juliol de [[:ca:1984|1984]]
  +
* [http://www.finaly.org/docs/ca/pdf/Assaig_sobre_moneda_mercat_i_societat.pdf «''Eseu despre monedă, piață și societate''»] {{Imini-pdf}} {{W|(català)}}, (en [[:fca:Assaig|català]], [[:fen:Essay|anglès]] i [[:fes:Ensayo|castellà]]), amb [[Magdalena Grau i Figueras]]. [[:ca:1984|1984]]
  +
* [http://www.finaly.org/docs/ca/pdf/Moneda_telematica_i_estrategia_de_mercat.pdf «''Moneda telematică și strategia de piață''»] {{Imini-pdf}} {{W|(català)}}, (en [[:fca:Moneda telemàtica|català]], [[:fde:Telematische währung|alemany]], [[:fen:Telematic currency|anglès]], [[:fes:Moneda telemática|castellà]], [[:ffr:Monnaie telematique|francès]] i [[:fit:Moneta telematica|italià]]), amb [[Magdalena Grau i Figueras]]. [[:ca:1985|1985]]
  +
* [http://www.finaly.org/docs/ca/pdf/Glossari_de_termes_inequivocs.pdf «''Glosar de termeni și invocări''»] {{Imini-pdf}} {{W|(català)}}, (en [[:fca:Glossari|català]]). [[:ca:1986|1986]]
  +
* [http://www.finaly.org/docs/ca/pdf/Disseny_de_civisme.pdf «''Design al Civismului''»] {{Imini-pdf}} {{W|(català)}}, (en [[:fca:Disseny de civisme|català]]). [[:ca:1988|1988]]
  +
* «''Plutrocația și alte povestiri''» (en [[:fca:La plutarquia i altres relats|català]], [[:fen:Plutarchy and other tales|anglès]], [[:fes:La plutarquía y otros relatos|castellà]], [[:fit:La plutarchia e altri racconti|italià]] i [[:fro:Despre plutrocaţie şi alte povestiri|romanès]]). [[:ca:1991|1991]]
  +
* Martí Olivella i Solé. [http://www.finaly.org/docs/ca/pdf/El_poder_del_diner.pdf «''Puterea banului''»] {{Imini-pdf}} {{W|(català)}}, (en [[:fca:El poder del diner|català]], [[:fen:The power of money|anglès]], [[:fes:El poder del dinero|castellà]] i [[:fit:Il potere del denaro|italià]]). Premi [[:ca:Joaquim Xirau i Palau|Joaquim Xirau]] [[:ca:1991|1991]]
  +
* [http://www.finaly.org/docs/ca/pdf/Sistema_General-En_seixanta_punts.pdf «''Sistem General: "Economie și Societate" (En seixanta punts)''»] {{Imini-pdf}} {{W|(català)}}, (en [[:fca:Sistema General: (En seixanta punts)|català]] i [[:fes:Sistema General: (En sesenta puntos)|castellà]]), amb [[Lluís Maria Xirinacs i Damians|Lluís Maria Xirinacs]]. 6 de desembre del [[:ca:1996|1996]]
  +
* «''Capitalismul comunitar''» (en [[:fca:El capitalisme comunitari|català]], [[:fde:Der gemeinschaftliche kapitalismus|alemany]], [[:fen:Communal capitalism|anglès]], [[:fes:El capitalismo comunitario|castellà]], [[:feo:La komunuma kapitalismo|esperanto]], [[:ffr:Le capitalisme communautaire|francès]], [[:fgl:O capitalismo comunitario|gallec]], [[:fit:Il capitalismo comunitario|italià]] i [[:fro:Capitalismul comunitar|romanès]]). 12 de febrer del [[:ca:2000|2000]]
  +
* «''Istoria capitalismului comunitar''» (en [[:fca:Història del capitalisme comunitari|català]], [[:fen:The history of community capitalism|anglès]] i [[:fes:Historia del capitalismo comunitario|castellà]]). 17 de febrer del [[:ca:2001|2001]]
  +
  +
  +
== Referințe ==
  +
  +
<cite id="n_1">[[#n_1_a|1]]</cite>. Origine: [[Note Autobiografice|«''Note Autobiografice: Agustí Chalaux i de Subirà''»]].
  +
  +
  +
== Legături externe ==
  +
  +
* [http://www.bardina.org Centrul de Studii Joan Bardina]
  +
* [http://www.pangea.org/ecoconcern/ Ecoconcern Innovació Social]
  +
* [http://www.xirinacs.cat/ Fundația Randa Lluís Maria Xirinacs]
  +
  +
  +
{{Menu-boton}}
  +
  +
[[Categorie:Colecţia Bullae]]
   
 
[[ca:Agustí Chalaux i de Subirà]]
 
[[ca:Agustí Chalaux i de Subirà]]

Versiunea curentă din 3 iunie 2015 10:08

translation.png (Català) (Deutsch) (English) (Español) (Esperanto) (Français) (Italiano)
Agustí Chalaux i de Subirà (1911-2006)

Agustí Chalaux i de Subirà (Sant Genís dels Agudells, 1911, Barcelona, 2006) a fost un intel·lectual català, designer al unui model politic, economic și social care pretindea să diminueze la maxim abuzurile de putere, mizeria și corupția.


Biografie

S-a născut în Sant Genís dels Agudells, pe atunci un mic sat de 15 locuitori, aproape de Barcelona, pe 19 de juliol 1911. Tatăl său era un industriaș francez care avea o fabrică de vopseluri de lână pe strada Almogàvers din Barcelona. Mama sa venea din familia Subirà, de tradiție carlina catalană. La 4 ani îl duc la școala Montessori, una dintre primele care se deschiseseră în Europa. La nouă ani merge să studieze în França. A locuit în Toló până a terminat liceul.

Horace Finaly (1871-1945)

La 14 ani l-a cunoscut pe bancherul Horace Finaly, de la care a avut o influență puternică în timpul următorilor 14 ani și îl sfătuiește să studieze Chimie, facultate pe care Agustí Chalaux a făcut-o la Școala de Chimie din Mulhouse. Agustí Chalaux a învățat aici metode științifice aplicate fenomenelor chimice și fizice, și de-aici dorința sa de a începe să se focalizeze pe studiul fenomenelor sociale și economice cu o precizie și o rigoare similară.

A avut contact cu grupuri politice catalaniste prima dată și liberali după. Începuturile Guerra Civil Espanyola le-a trăit în Barcelona, unde a continuat cu studiile și reflexiunile sale, în același timp lucrând ca director la fabrica familiei, care nu a fost nici naționalizată nici colectivizată, dar colaborând cu sindicaliștii, care îi spuneau «Xaló».

În anul 1939 se retrage la París, unde trăiește începutul celui de-al Segona guerra mundial.A fost mobilizat la Școala Oficială de Artilerie. După ocuparea nemțească,Guvernul Petain îl desmobilizează, continuându-și studiile.

Se întoarce în Catalunya în anul 1945. A fost un cititor asiduu a publicației Săptămâna Internațională, pe care Joan Bardina o edita din Xile, de la care are deasemenea o mare influență.

Anul 1956, cu ocupația Ungaria, el deduce că violența era un drum inevitabil pentru a impune un schimb politic.

În anul 1968 a lăsat munca sa de chimic. Participă la Universitatea del Carrer, mai apoi oficializată ca Institut de Popular de Cultură[1].

În convinge pe Lluís Maria Xirinacs să creeze, cu alte persoane, o asociație pentru a studia noul său model politic, economic și social de atunci. În 25 octombrie 1984 au fondat Centre d'Estudis Joan Bardina, cu sediul în antica fabrică a familiei.

Publică, printre altele, cărțile: «Eseu despre monedă, piață și societate» și «Moneda telematică și strategia pieței». În documentul: «Disseny de Civisme» lasă să se reflecte propunerile sale.

Agustí Chalaux moare la Barcelona în 26 d'abril anul 2006.


Opere relaționate


Referințe

1. Origine: «Note Autobiografice: Agustí Chalaux i de Subirà».


Legături externe